Ucigaş în serie

În camera de zi el stătea pe o canapea şi trăgea dintr-o ţigară, privind femeia ce zăcea pe covorul galben. Avea părul prins cu un elastic şi purta o pereche de ochelari pentru vedere. Avea miopie de la vârsta de 4 ani, iar dioptriile deveniseră destul de mari. Oricum, acest mic amănunt nu avea să-l încurce în procesul de ucidere. Laura, femeia de pe covor, era iubita bărbatului de aproximativ 4 luni. El îi sărise în ajutor într-o seară ploioasă, când aceasta se întorcea de la o petrecere. Se oferi să o conducă până acasă sub umbrela lui mare şi roşie, aceeaşi umbrelă sub care alte 6 fete şi-au început sfârşitul. Părul ei blond îl fermecase pe Paul, iar acesta luă decizia că ea e noua lui victimă.

În timp ce se ridica de pe canapea, femeia îl privea cu groază. Ştia ce avea să se întâmple şi ar fi vrut să-şi poată distruge toate sentimentele ce le nutrea pentru bestia ce se propti în faţa ei, purtând în mâna stângă cuţitul ce avea să-l ajute în finalizarea diabolicului său plan. Dar orice-ar fi-ncercat să facă, era in zadar, căci el, Paul, devenise o parte din inima ei. Femeia închise ochii, lăsând lacrimile să se prelingă pe obrajii roşii şi lăsând lama cuţitului să-i străpungă cu umilinţă gâtul înalt. Sângele-i curgea peste sânii goi, îmbrăcând-o în cel mai terifiant mod posibil. Deschise încă o dată ochii şi-l privi pentru ultima dată. Era vesel şi nimic mai mult. Nu ascundea regrete, nici speranţe, nici măcar aşteptări. Acum, singura diferenţă dintre cei doi era aceea că ea era un cadavru, iar el un ucigaş.