Noapte de dragoste la New York

E linişte, răcoare...

şi-i noapte printre stele.

Doar jazz-ul te trezeşte

din vise efemere.

E noapte şi-n New York,

iar străzile greoaie

se scaldă iar în ploaie,

în ploaie şi-al său joc.

Lumini ameţitoare

pornesc în ritm alert

spre camera în care,

iubindu-se-n secret,

doi tineri slabi,

cu suflete de gheaţă,

renasc în ritm de jazz,

în camera din ceaţă.

Renasc şi flăcări îi cuprind

pe fiecare.

Se tăvălesc de necrezut

iubindu-se mai tare.

El chipul îi ia în palme

şi făr-a se gândi,

c-o singură mişcare,

buzele lui şi le lipi

de buzele iubitei sale.

Presaţi de-atâtea flăcări,

calde flăcări aurii,

îşi soptiră cu chemare:

“Vino, hai să ne iubim mai tare!”

Şi se iubiră ne-ncetat,

aşa cum doar în vise

şi-au imaginat.