Tu

Tu stăpâneşti puteri imense
şi ţintuită-n gol mă vezi,
iar gâtul îl ridici cu vene-ţi tense,
pupila ţi-o măreşti să nu mă pierzi
din unghiu-n care mă priveşti.

Şi-o geană de-ai întinde-o către mine...
ce forţe s-ar aprinde-n pieptul meu,
m-aş rupe din strânsori, aş face victime,
aş evada din gol.

Şi-un fir de păr de l-ai lăsa rebel spre mine,
încolăci-m-aş disperat de el...
ce mai contează cum şi unde,
când evadav-aş cu sufletul la fel?

Zmeu

Țin zmeul în mâna stângă;

Alerg pe mare

Şi văd prin valuri,

Miros briza,

Ascult refluxul

Şi simt albastru.

Îmi prind zmeul de trup,

Mă-nfăşor cu totul,

Ne-mbrăţişăm,

Ne contopim în mare,

Două zmee în mare,

Unul singur.

Sunt zmeu de apă,

Eu mă scufund în adâncuri,

Nu zbor spre cer.

Cerul meu e marea.

Sunt zmeu,

Respir şi iubesc apă!

Alienare

Ochiul meu privea anemic

Către paşii goi din ploaie.

Paşi timizi, ce fără ezitare,

Dispăreau dintr-o mişcare.

Liniştea era cu mine,

Ticăind cu glasul ei,

Paşii dispăreau în zare,

Eu, nebun, o căutam în ploaie.